Tratamente pentru pacienți
Prescripția terapiei sistemice în cancer este apanajul medicului oncolog, efectuată de cele mai multe ori în cadrul unui tratament multimodal. În mod istoric, ea se rezuma la chimioterapie și hormonoterapie. În ultimele două decenii, terapia sistemică a cunoscut o dezvoltare exponențială către terapia moleculară țintită, reprezentată de inhibitori de protein-kinaze și de anticorpi monoclonali ce includ: imunoterapia – anticorpi monoclonali inhibitori ai punctelor de control imun, anticorpi monoclonali conjugați care livrează țintit chimioterapia către celulele tumorale, precum și alte tipuri de anticorpi monoclonali.
În mod clasic, chimioterapia se bazează pe utilizarea citostaticelor care pătrund la nivelul celulelor tumorale și interacționează cu activitatea acestora, care va conduce într-un final la moartea celulară și la răspunsul tumorilor la tratament. Chimioterapia se administrează în baza unei scheme de tratament adaptată fiecărui tip de tumoră și particularităților individuale. Efectul antitumoral are la bază o acțiune mai eficientă a citostaticelor asupra celulelor tumorale care se multiplică mai reprede decât celule normale din organism. Deoarece această specificitate nu este absolută, există efecte secundare și asupra țesuturilor normale din organism care limitează doza și ritmul de administrare. Efectele secundare ale chimioterapiei sunt în mare parte reversibile și sunt variate în funcție de tipul de citostatic folosit precum și de susceptibilitatea individuală. Ele pot include toxicitate hematologică (scăderea unui tip de celule din sânge), digestivă (grețuri și vărsături, tulburări de tranzit, tulburări electrolitice), cardiacă, pulmonară, genito-urinară, metabolică, neurologică, reacții alergice precum și altele.
Pacientul care urmează un regim chimioterapic va fi informat de către medicul oncolog cu privire la potențiale restricții, particularități alimentare, pregătiri specifice pentru chimioterapie sau cum trebuie să acționeze dacă apar efecte adverse.
Chimioterapia ca parte componentă a tratamentului multidisciplinar poate fi:
- de inducție – în cazul tumorilor foarte chimiosensibile unde în unele situații poate fi curativă;
- paliativă – urmărește prelungirea supraviețuirii/ameliorarea calității vieții; adjuvantă – după tratamentul local radical cu scopul eradicării micrometastazelor și poate aduce un beneficiu de supraviețuire;
- neoadjuvantă – pentru boala localizată adresându-se tumorii primare și micrometastazelor;
- în asociere cu radioterapia;
- în asociere cu o altă terapie sistemică (hormonoterapie, terapie moleculară țintită, imunoterapie).
Terapia moleculară țintită reprezintă o parte a tratamentului sistemic administrat în diferite cancere cu o dezvoltare marcantă în ultimele decenii conducând la îmbunătățiri semnificative ale supraviețuirii pacienților cu cancer și la ameliorarea calității vieții pacienților. Terapia moleculară țintită este parte integrantă a tratamentului multidisciplinar al cancerului și poate fi administrată atât în asociere cu radioterapia sau chirurgia cât și cu chimioterapia sau hormonoterapia. Prin mecanismele sale de acțiune specifice terapia moleculară țintită permite individualizarea tratamentului pentru fiecare pacient în parte. Terapia moleculară țintită este reprezentată de anticorpi monoclonali sau inhibitori de tirozin kinază care au diferite ținte specifice la nivelul celulelor tumorale. Aceste ținte pot fi diferiți receptori de pe suprafața celulelor tumorale, factori de creștere sau gene mutante. Terapia moleculară țintită și-a dovedit eficacitatea în numeroase cancere precum cancerul bronhopulmonar, melanomul malign, cancerul mamar, cancerul renal, cancerul de vezică urinară, cancerul colorectal, cancerul gastric, cancerul pancreatic, hepatocarcinom, cancerul ovarian, cancerul de col uterin, cancerele sferei ORL, neoplazii hematologice. Aceste terapii specifice se administrează de către medicul oncolog fie sub formă de perfuzii intravenoase, fie administrare orala sub formă de comprimate. Administrarea se face pe baza unei scheme de tratament individualizată în funcție de tipul de cancer și de parametrii fizico-biologici ai pacientului. Efectele adverse ale terapiei moleculare țintite sunt specifice fiecărui medicament în parte în funcție de ținta acestuia, deoarece uneori aceste ținte nu sunt prezente doar la nivelul celulelor tumorale ci și la nivelul altor celule normale din organism. Pacienții la care se administrează terapii moleculare țintite sunt informați de către medicul oncolog despre posibilele efecte adverse ale terapiei și ce măsuri trebuie sa ia în situația apariției acestor efecte adverse.
Asist.Univ.Dr.Adina Nemeș